Jumatatea mea femeia argesanu online dating


18-Aug-2017 19:08

jumatatea mea femeia argesanu online dating-81

100 local bi sexual dating

Dacă simţi că ai vocaţie, atunci te-apuci pur şi simplu de scris. Nu începi să te plângi că poporul e analfabet, criticii găşcari, ziarele manelizate, revistele arondate feudal, că premiile se dau pe pile, că Mircea Cărtărescu e pompat artificial, iar până la Nobel ne mănâncă geostrategia.

Dacă şi-n plină dictatură oricine avea într-adevăr valoare reuşea să-şi facă, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, o pârtie către tipar (nu vorbesc de teatru şi film, unde cenzura era de-o sută de ori mai dură şi ochiurile sitei mult mai mici), apoi în zilele noastre nu se poate să nu te afirmi în cele din urmă.

Let this be a bullet into your brain: You can’t turn fans against their goddamn idol As long as they pass through the same woeful pain, Their worships may help him win the final – He’s going to shine and you gonna go down Shot by the gun of the kid once you’ve called ‘clawn’. Time to jump out of rhymes and my stocking cap, Time to settle down, sleep next to someone warm! Tell me what to do, how to act like, where to go to, Or am I too late for catching a chance? I’m a drop of gold in a sea of rust – No matter how many blades want me dead, The devil cn have all but my blood And so, I’ll find my way back to… Damn right only about this I’m worrying But’s better than shot myself with my own gun , It’s even better than run a-whoring After strange Gods, like you do, and catch none. This makes no sense: By fitting thoughts no one thought they could fit And menacing menaces messing up mess, I’m hitting the top. They say I should dance my life by their rithm, They say’s a free world – I can die shot or worse – Turn off those lights, so I can scream ‘Fuck Freedom! This world’s dirty; I’ve swallowed what I could; Give me the chance to spit all back! From school to Court, accused with no reason; I’ve found myself walking straight to prison – Armies of lawyers were accusing me.

I’ve never would’ve dreamt, in a million years, Hate could work these wonders to my feels. I can change if I try, But everytime see life pass me by, I drop rhymes and cry to die… Once on the right track, forget where I’m comming from… Sorry mom, God knows I’ve tried; been hard loving you! To know it, got to pass through it; if not, can’t taste the shit! Girl, I want you to see How much did your care mean to me: It’s my hope to be set free! Shit, Couldn’t learn trains do not wait for me, Goddamn it! It’s true mom throws me in a state of voma, But it’s also true I’ve put her in coma… Warrants were written, but all I could see Were caps pointing guns at me and laughing Thinking they’ve buried me and it’s nothing More that I could’ve done to leave their sight; They left me no chance to see the daylight…

În fine, omul Preda ca atare, paradoxal în contorsionismul lui ciufut, sentimental, cu căderi abisale şi cruzimi rafinate, insondabil aliaj de nesiguranţă şi voinţă de putere, de fragilitate, cinism, dezorientare, agresivitate, depresie şi resemnare, plus o hiperafectivitate cu striaţii de sadism – însuşi omul, aşadar, era de-o complexitate prea puţin aptă să determine amiciţii necondiţionate, dar foarte generoasă, în schimb, cu aşteptările duşmanilor. Dimpotrivă, există tot mai multe voci care spun contrariul. Ca să se ajungă la crimă politică, e nevoie de drum lung, de vinovăţii radiar-oculte şi de o portanţă într-adevăr colosală, irepresibilă şi, deci, inevitabil condamnabilă, a victimei (Kennedy, Martin Luther King, Gandhi. Ca şi în cazul lui Eminescu şi Nicolae Labiş, ideea asasinării lui Marin Preda „din înalt ordin” (cum se spunea în anii lui Carol al II-lea, I. Una peste alta, moartea lui Marin Preda, ca şi a lui Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Mariana Marin, Nicolae Velea, Ion Stratan – morţi înfiorător de simbolice pentru mizerabila agonie a comunismului valah şi a (auto)hărţuirii organismului artistic – sunt tot atâtea pledoarii subtextual-acuzatoare în egală măsură pentru defunctul sistem politic şi pentru nefericitele, eternele ispite ale boemei artistice. Promovarea elementelor de cancan din viaţa prozatorului să fi contribuit la erodarea personalităţii sale în mentalul colectiv al românilor? Nici expresionismul rural din extraordinara poezie de început a lui Ion Alexandru, sau din versurile Ioanei Mălăncioiu, nu mai atrag precum reuşesc s-o facă în zilele noastre formule tip Emil Brumaru şi Angela Marinescu. Nici eu nu m-am gândit vreodată să compar ceea ce am numit „căderea din rai” a lui Cioran, adică plecarea din Răşinari la Sibiu şi apoi la Bucureşti, cu „excluderea” lui Preda din Siliştea. A fost cu totul altceva decât plecările lui Eminescu, Slavici, Creangă, Rebreanu, Goga etc. Cum bine spunea Monica Lovinescu, la ce bun să vânezi cu orice preţ traducerea într-o limbă străină, vânzând cîteva exemplare în cutare oraş din Apus, când tu ai de câştigat câteva milioane de cititori acasă ?

Oare cui mai foloseşte menţinerea acestui mister despre cauzele ce au provocat moartea prozatorului? Malformat iremediabil, dezarticulat moral, fracturat de kitschul mahalagizării, viciat artistic şi caricatural religios, satul românesc atrage turistic şi poate cultural, în sensul cel mai larg, dar aproape deloc literar. Cum comentaţi remarca lui Sorin Preda: ”Poate să pară excesiv ce spun, dar puţini critici literari au analizat brutalitatea excluderii lui Marin Preda din Siliştea, din căminul părintesc. Cât despre relaţia lui cu satul natal, e de ajuns să ne amintim acea replică fabuloasă a unui consătean, înregistrată de Sorin Preda, acum câţiva ani, în captivanta lui carte ăştia şi toată faima scriitorului ? Luând ca reper defectuoasa circulaţie a cărţii, precum şi conul de umbră în care intră scriitorul român după ce moda literară a epocii sale trece, cred că tema dezbătută de dumneavoastră cu ani în urmă şi la care ar fi fost interesant să auzim şi răspunsul lui Marin Preda, rămâne actuală: Pentru cine şi de ce scriitorul român (trăitor în ţară), dezabonat se pare de la Premiul Nobel, se încăpăţânează să scrie? Iar când ştii bine că Nobelul e întemeiat pe raţiuni geo-etno-politice şi abia la urmă estetice, la ce bun osteneala şi depresia finală ?

Aşa se face că vinovăţia se dezlipeşte nonşalant de pe umerii regimentelor de Veronica Porumbacu, Dan Deşliu, Ion Vitner, Nina Cassian, Mircea Sântimbreanu, Ion Potopin, Mircea Radu Iacoban, Ion Crânguleanu, Lucian Avramescu, Corneliu Vadim Tudor, Al.

Andriţoiu, Dumitru Corbea, Dragoş Vicol, Eugen Evu etc.

jumatatea mea femeia argesanu online dating-81

dating website guy meme

jumatatea mea femeia argesanu online dating-45

intimdating ru

Thank You for loving not just love but also hate, For best wishes couldn’t have foreseen such fate That brought me in my knees writing something Could rhyme best than this hate sonets’re now rhyming: Having all you want, Payment Day, Wanting me no more The war from inside, or Farther from home, That brought me second prize At a rhyming festival, but guess A fair reason has to be For this day of 18 of april 2003, When checked in my mail to find inside An international repay for the hate I’ve rhymed. For me, it won’t be something new at all For I’ve buried two coffins in a same hole, Burying one, ain’t no challenge at all. Don’t open your mouth, do what you’ve dreamt at, Or you’ll end up in grave, strangled or shot!

În context, să ne bucurăm că măcar în plină atracţie exercitată de romanele neogotice cu vampiri, vârcolaci, vrăjitori, războaie astrale, apocalips. Esenţială este nu negarea (absurdă) a oricărei vinovăţii, ci înţelegerea ei, circumstanţierea cât mai atentă şi nepărtinitoare (dozând farmaceutic agravantele şi atenuantele), plus ierarhizarea culpabilităţii.

Mai este autorul „Moromeților” un scriitor de actualitate pentru cititorul român? Şi cum să nu atragă Salinger, Anaïs Nin, Henry Miller, Aglaja Veteranyi, Charles Bukowski, Pascal Brückner mai degrabă decât Dickens, Tolstoi, Marguerite Yourcenar, ba chiar Jules Verne sau Dumas, ca să nu mai vorbesc de Biblie, Dante, Chateaubriand, Novalis, Shakespeare ? Dacă v-aţi plasa în Poiana lui Iocan (care nu mai este de actualitate în Siliștea Gumești) cu gândul de a vorbi despre Marin Preda, aţi alege ca interlocutori tinerii aşezaţi pe marginea şanţului s-au aţi prefera altfel de public? Iar dacă noii scriitori, gazetari şi profesori vor găsi energia, pasiunea şi priceperea de a-l readuce şi pe Marin Preda în orizontul de aşteptare al noilor promoţii, atunci vom putea reînnoda vechea, nobila ţesătură şi vom reîncepe dialogul reciproc avantajos al generaţiilor. Sunt suficiente motive pentru a se spune că Marin Preda a fost un nomenclaturist şi un susţinător al regimului comunist din România? Între maximalismul Monicăi Lovinescu şi concesivul subtil (sau grosolan) travestit de tip Mircea Iorgulescu, Augustin Buzura, Valeriu Cristea, C. Cum să judeci radical un fenomen întins pe decenii, cu infinite şi insolubile complicităţi între Putere şi supuşi, unde râsul e de plâns şi plânsul burlesc ?

Accused of the most high treason, With no evidence or proven reason, Subpoenaed, each day of whole ’08 year For all sorts of incitements, threats and fear. Sometimes think trying To jump off and just swim on And show this dumb creeps what I stand on Is a gold mine. Got to live as I can: Wandering the streets, hiding myself in the trush can And just dream of a family with daddy and mom! I don’t dream myself dead; I dream I’m with one but she also wants me gone. The real thing happens just when you fall With it, in the same hole… *** I’m tired of being mad all the time; Feeling of anger must be in my blood, But so is writing the wicked rhyme – I’m so tired of swimming in this mud; I’m like a dirty swamp getting cleaned up.

They said I’ve instigated to rape, like Only if it could’ve been posible to pierce One’s vagine with someone’s else Than your own dick and also give your best strike! Sometimes just hate this mind — Some of it ain’t right: I just don’t mind Act not too kind, hurt all I can find, But if I fall on evil times, open locked doors May be done with guns and blood falls! It ain’t hard picture what thoughts run through my head: Hope that I could make the familly I’ve always dreamt, Wanna stop hiding from a shit that I’ve never wanted! I’m sick being wimp; I’ve got to get tough, I don’t care they say I’m always dope – It gives me all the strength needed to laugh. I’ve got so sick nailing mom’s coffin, Feeling pity for my wrists I’m cutting, Helping creeps kiss my fists and die laughing, Cutting dad’s head off, sweating when toughing His skull in dunes of dung before dumping It in the river watching how it’s eaten By sharks, that way I can see him leaving For good and I’ve got sick being beaten With words and facts without any good reason.Cu aceeaşi mentalitate mafiotă ca aparatul represiv, şi scriitorimea, bine biciuită şi bişonată de critica literară, îşi împărţise zdravăn zonele de influenţă pe piaţă : Preda cu lumea satului, Barbu cu urbanul mahalagesc, Dumitriu cu aristocraţia „foştilor”. Codreanu) este o aberaţie, un delir, o diversiune care serveşte mai multor interese (partid, Securitate, culise editoriale, gazetărie de scandal). Revin la prima întrebare : după 1989 aproape nimic din ceea ce va fi însemnat ceva înainte nu a rămas neclintit sau nedărâmat. despre Preda se poate spune şi despre Eugen Barbu, Titus Popovici, Breban, Buzura, Bălăiţă, Ţoiu, Păunescu, Sălcudeanu, Everac, Marin Sorescu, M. Simionescu, inclusiv Eugen Uricaru, Mircea Nedelciu, T. Întregul univers al prozei rurale, la noi ca pretutindeni, a intrat în eclipsă. Ce mai este, ziceam ceva mai sus, , aşa cum a avut-o Marin Preda într-o măsură unică printre contemporani, dar şi în posteritate ?



Single payments for regional advertising of profile (one-time appearance in scrolling banner for – user picture, link, short text for mouseover; bidding war for stationary second banner cost of /minute).… continue reading »


Read more